Art, Architecture & Design | Birou de arhitectura
 
proiect casa
Casa Marius P+1E
S=185mp  


Dictionar economic on-line

Servicii de curatenie Bucuresti Ilfov


 
 

DICTIONAR CONSTRUCTII

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z Toti

  • ABĮCA, abace, s.f. (Arhit.)

  • Placa subtire (patrata) care constituie partea superioara a capitelului unei coloane si face legatura cu arhitrava

  • Acordul Unic ( AU )

  • reprezinta documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea Autorizatiei de Construire / Desfiintare, īntocmit īn baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse īn vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin: a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban); b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale;

  • Aditivii pentru beton

  • sunt solutii sau pulberi care se adauga la prepararea sau dupa prepararea betonului, in scopul imbunatatirii unor proprietatii ale acestuia.Tipuri de aditivi pentru betoane: Plastifianti - intaresc lucrabilitatea betonului, reducerea apei; Antrenori de aer - cresc durabilitatea betonului, marind rezistenta la ciclurile de inghet-dezghet; Intarzaietori de priza - maresc timpul de punere in opera a betonului, foarte utili pe timp calduros; Acceleratori de intarire - accelerator de priza, aditiv ce reduce timpul de intarire a betonului, recomandat pe timp friguros;

  • Adeziv

  • Produs natural sau sintetic cu care se lipeste, se īncleiaza lemnul, metalele, sticla, etc;

  • Absida

  • absida altar,abside laterale,-nisa semicirculara sau poligonala care īnchidea nava centrala a unei bazilici romane.Incapere semicirculara destinata altarului īn bazilicile crestine;

  • Accesoriu

  • Obiect, piesa, dispozitiv care constituie un element secundar, anex, incidental, complementar;

  • Acoperis

  • Sistem structural cu rol de preluare a sarcinilor exterioare (zapada), de sustinere a invelitorii si de creare a geometriei cu pante pentru scurgerea apelor meteorice;

  • Acoperis in sed

  • Acoperis pentru hale industriale cu deschidere mare, caracterizat prin faptul ca este compus dintr-o serie de elemente cu versante cu inclinari diferite (seduri) si care, prin faptul ca au versantele cu inclinare mare (pana la verticala) constituite aproape numai din ferestre, permit o iluminare mai buna si aproape uniforma a halei. Aceste acoperisuriexecutate din diverse materiale pot avea forme foarte diferite, forma cea mai raspandita fiind cea in dinti de ferastrau;

  • Acoperis mansardat

  • Acoperis ale carui parti laterale au cate doua pante, cea dinspre poale fiind mai pronuntata, pentru ca spatiul astfel obtinut sa poata fi amenajat pentru a fi locuit,mansarda in stil frantuzesc;

  • Acostament

  • (Drum) Fasie laterala din platforma unui drum, lasata in general nepavata sau nepietruita si care serveste la asigurarea circulatiei, la scurgerea apelor, la circulatia pietonilor si la depozitarea materialului de intretinere;

  • Acropola

  • Cetate, ansamblu cu caracter religios, asezata intr-o pozitie greu accesibila (pe stanci inalte), pe langa orasele antice grecesti

  • Acvifer

  • Purtator de apa. Exemple: strat acvifer, nisipuri acvifere

  • Adapost

  • (Arh.) Loc de refugiu sau de protectie a oamenilor sau a animalelor contra intemperiilor, contra unui pericol, construit uneori in zonele cele mai expuse;

  • Adapost antiatomic

  • Lucrare de fortificatie militara sau constructie civila care serveste la protectia oamenilor contra exploziilor nucleare si a substantelor radioactive de lupta, si anume contra undei de soc, a emisiunii de lumina, a radiatiei penetrante si a infectarii radioactive;

  • Adapost antichimic

  • Lucrare de fortificatie militara sau constructie civila care serveste la protectia oamenilor contra actiunii daunatoare a substantelor chimice;

  • Adapost 'ALA'

  • Abreviere aparare locala antiaeriana,adapost de protectie civila executat la subsolurile constructiilor industiale, socio-culturale, de locuinte. Pentru constructiile de locuinte suprafata este de 1mp/persoana dar nu mai putin de 9mp;

  • Adapost subteran

  • (Mine) Lucrare miniera alcatuita dintr-o camera izolata, cu accesul propriu al aerului de respiratie asigurat, care serveste, in cazul exploziilor subterane, la adapostirea lucratorilor;

  • Aerocartograf

  • (Topogr.) Aparat folosit pentru a intocmi planuri si harti, cum si pentru a determina coordonatele punctelor caracteristice respective,utilizand perechi de fotograme aeriene.

  • Agrafa

  • (Constr.) a. Bucata mica de tabla sau de sarma curbata, folosita la fixarea pieselor care alcatuiesc invelitorile. b. Piesa de otel-beton, care leaga, pentru betonare, barele de otel din armatura unui element de beton armat. 2.(Tehn.) Element metalic, de legatura sau de asigurare a legaturii pentru reunirea unor piese care pot fi desfacute oricand;

  • Agrement tehnic

  • Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua. Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari facute in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau tehnici cunoscute;

  • Agregatele

  • Sunt materiale minerale (nisip, pietris, piatra concasata, etc.) folosite la prepararea betonului sau mortarelor;

  • Alee, alei

  • Drum īntr-un parc, īntr-o gradina etc. asternut cu nisip sau cu prundis si marginit de arbori sau de flori. Strada plantata cu arbori; strada īngusta si scurta; stradela, intrare. Spatiu de circulatie, marginit pe ambele parti de elemente arhitecturale;

  • Amorsa

  • Este un material de constructii cu rolul de a pregati o suprafata suport pentru aplicarea unor straturi ulterioare. Amorsa actioneaza prin reglarea gradului de absorbtie al suprafetei suport, inchizand porii acesteia.Amorsa difera in functie de suprafata suport si de stratul care urmeaza a fi aplicat pe aceasta, existandamorse pentru suprafete din lemn, amorse pentru pereti sau pardoseli din beton, caramida, BCA, tencuieli de var sau ipsos, ceramica, amorse pentru metale neferoase, amorse pentru sticla,amorsa pentru PVC etc.Din punct de vedere al compozitiei exista amorse pe baza de polimeri acrilici, aditivi si fileri sau amorse pe baza bitum, rasini, stabilizatori minerali si elastomeri;

  • Ancadrament

  • Chenar decorativ in relief care inconjura o usa, o fereastra, etc;

  • Albastreala lemnului

  • (Lemn) Defect care consista in alterarea lemnului, insotita de o coloratie albastra-cenusie a duramentului sau a alburnului, ce inlesneste aparitia sau dezvoltarea unor ciuperci care provoaca putrezirea lemnului sau uscarea arborelui;

  • Alicarie

  • (Constr.) Bucati mici ramase ca deseuri la cioplirea sau la spargerea caramizilor ori a pietrelor, care pot fi intrebuintate ca material de umplutura, in mortare, in betoane de umplutura etc;

  • Aliniament

  • Linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata;

  • Aliniament de fund

  • Reprezinta linia pana la care pot fi dispuse cladirile spre interiorul terenului;

  • Aliniament de teren

  • Linie de teren marcata prin jaloane, tarusi etc;

  • Aliniere

  • 1. Linie de asezare a limitelor unei strazi, a unei piete publice, linie imaginara ce determina distanta dintre o constructie si limita de proprietate fata de domeniul public. Operatie de jalonare a unui aliniament. 2. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente īn epoca bronzului īn Franta, īn Anglia etc., constānd din siruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatra cioplita, īnfipte vertical īn pamānt la intervale regulate;

  • Amorsa drumului

  • (Drum.) Portiunea din traseul unui drum situata la intrarea sau la iesirea din orase, care face trecerea de la profilul transversal al drumului la profilul tranversal al strazii;

  • Amplasament

  • Loc de asezare a unei instalatii, a unui dispozitiv, a unei constructii;

  • Ampora

  • (Constr.) Material termoizolant de natura organica avand coeficentul de conductivitate termica de 0,035 kcal/m h grd, se obtine din uree formaldehidica si un spumant, de exemplu, sapun de colofoniu. Absoarbe usor apa care-i modifica simtitor proprietatile. Nu arde si nu putrezeste. Se foloseste in constructii ca izolator, si in instalatii frigorifice, deoarece in mediul uscat rezista la temperaturi joase pana la -200 *C;

  • Ampriza

  • (Constr.) Latimea totala (masurata in proiectie orizontala) a fasiei de teren pe care se construieste o sosea, o cale ferata, un dig sau alta lucrare de terasamente;

  • Ancora

  • (Constr.) Piesa de otel cu diferite forme, fixata de capatul unui tirant, pentru a lega zidurile intre ele, cosurile de fum de sarpanta acoperisului, fermele de ziduri etc;

  • Ancoraj

  • (Constr.) a.Ansamblul ancorelor care servesc la ancorarea unei constructii. b. Ansamblul constituit dintr-o ancora, din elementul de care se fixeaza ancora (prin intermediul caruia sunt transmise fortele la teren sau la elementul de care se face ancorarea), din piesa sau din piesele care servesc lalegarea ancorei de elementul ancorat si de elementul de ancorare si, eventual, din piesele de intindere a ancorei;

  • Ancorare

  • (Constr.) Legerea unui sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de teren (direct sau prin intermediul unei fundatii), pentru a impedica rasturnarea sau deplasarea lui sub actiunea fortelor de intindere sau de impingere;

  • Anexe ale locuintelor

  • Cladiri de mici dimensiuni realizate pe o parcela separat (independent) de cladirea principala, destinate pentru gararea a 1-2 masini (garaj) sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite, sere);

  • Antedeviz

  • (Tehn.) Piesa scrisa a unui proiect in faza de sarcina de proiectare; cuprinde evaluarea costului constructiei care formeaza obiectul proiectului;

  • Antemasuratoare

  • Document tehnic ce stabileste, pe baza proiectului constructiei, cantitatile de materiale (pe tipuri si dimensiuni) care sunt necesare pentru executia constructiei;

  • Anteproiect

  • (Tehn.) Proiect sumar care cuprinde numai elementele esentiale si caracteristice ale unei lucrari, fara detalii, masurate si calculate aproximativ. Se intocmeste pentru a da o informatie generala asupra conceptiei si asupra modului de executie a lucrarii dorite sau pentru a servi ca baza pentru inceperea lucrarilor, pana la realizarea proiectului definitiv;

  • Antesoclu

  • (Arh.) Baza iesita in afara soclului unei cladiri;

  • Antiseismic

  • Care are in vedere prevenirea efectelor negative ale miscarilor seismice, conformatia antiseiemica a unei structuri, proiectarea antiseismica a unei cladiri etc;

  • Antretoaza

  • (Constr.) Legatura transversala, efectuata din loc in loc intre doua grinzi sau sine longitudinale, pentru a face rigid ansamblul constructiei;

  • Anta

  • Este un element arhitectonic clasic, vertical, de forma unui semipilastru ce se profileaza usor din perete la colturile unei constructii, avand functie de sprijin, dar si un rol decoartiv;

  • Antablament

  • Este un element de arhitectura clasica, orizontal, portant, compus de jos in sus din arhitrava, friza si cornisa. Antablamentul este asezat īn partea superioara a unui zid sau deasupra unui sir de coloane, si sustine acoperisul unei constructii;

  • Apa

  • La acoperisuri: versant, panta, directie de scurgere a apei meteorice;

  • Apa meteorica

  • Apa provenind din ploi, zapezi, depuneri de roua sau bruma etc;

  • Apa pluviala

  • Apa provenita din ploi;

  • Apara-roate

  • (Constr.) Trotuar ingust, amenajat pe podurile de lemn pentru sosele care au deschidere mica sau care sunt circulate putin de pietoni (de ex. poduri forestiere), pentru a impiedica vehiculele sa loveasca parapetul podului si sa cada de pe pod;

  • Aparare civila

  • Ocrotirea populatiei, a bunurilor materiale in caz de razboi, calamitati sau catastrofe, asigurand conditiile necesare supravietuirii acestora;

  • Apareiaj

  • (Constr.) a. Modul de asezare a pietrelor intr-o zidarie aparenta a unei cladiri. b. Desenul rosturilor pietrelor aparente pe o fatada. c.Aspectul fetei pietrelor intre rosturi, la o fatada;

  • Aparatura,aparaturi

  • Totalitate a aparatelor care asigura functionarea si controlul unei anumite instalatii, masini etc.;

  • Arbaletrier

  • (Constr.) Element constructiv din ansamblul unei ferme de acoperis, constand dintr-o grinda asezata in planul vertical al acesteia, in sensul pantei acoperisului, si care serveste la sustinerea penelor pe care se fixeaza capriorii, la solidarizarea nodurilor, ca si la transmiterea sarcinilor permanente si incidentale la zidul sau la stalpul de sustinere a fermei;

  • ARC

  • (Element de) constructie īn forma arcuita.

  • Arc Butant

  • Īn cazul boltilor cu nervuri din arhitectura gotica, nervurile formeaza arcuri ascutite care transmit mai direct greutatea īn jos, dar au totusi nevoie de sprijin lateral. Pentru ca presiunea boltii asupra zidurilor laterale sa nu duca la surparea lor, s-a recurs la o forta de sprijin mai puternica decāt cea a contraforturilor (stālpi laterali exteriori care sprijina bolta), si anume la arcurile de sustinere sau arcurile butante (arcs-boutants).

  • Arcada

  • Element arhitectonic format din unul sau mai multe arcuri si din elemente care il sustin (coloane, stalpi, ziduri etc.);

  • Arcatura

  • (Arh.) Relief alcatuit dintr-o succesiune de arcade mici, care decoreaza partile netede ale zidurilor unui edificiu. Este foarte mult folosita in arhitectura religioasa artistica din tara noastra;

  • Argea

  • (Arh.) a. Bolta mare a unei biserici. b. Constructia in starea in care are numai stalpii si capriorii;

  • Arhitect cu drept de semnatura

  • Absolvent al unui institut de invatamant superior de arhitectura care a depasit stagiatura si are drept de semnatura obtinut prin Ordinul Arhitectilor;

  • Arhitect stagiar

  • Arhitectul aflat la inceputul carierei sale (pe o perioada de 2 ani) in baza unui contract individual de munca sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura;

  • Arhitect urbanist

  • Arhitectul care-si desfasoara activitatea in domeniul urbanismului si al amenajarii teritoriului;

  • Arhitectura

  • Stiinta, arta si tehnica de a proiecta si a construi cladiri si alte asezaminte in mediul ambient;

  • Arhitrava

  • Este un element de constructie orizontal, caracteristic arhitecturii clasice, care constituie partea inferioara a antablamentului si care se sprijina pe capitelul coloanei sau pe zid;

  • Aria construita

  • Suprafata ocupata de catre constructie la sol (amprenta casei pe teren);

  • Arie desfasurata construita

  • Suma suprafetelor pe fiecare nivel al constructiei masurata pe perimetrul exterior al acesteia, corespunzator fiecarui nivel considerat. In acest calcul nu intra suprafetele balcoanele si terasele neacoperite.

  • Aria utila

  • Suprafata insumata a camerelor fara grosimile zidurilor (suprafata interioara a camerelor);

  • Aria locuibila

  • Suprafata insumata a camerelor locuibile;

  • Arierbec

  • (Constr.) Partea din aval a unei pile (picior de pod) de zidarie;

  • ALABĮSTRU

  • Varietate de ghips cu aspect de marmura alba strabatuta de vine transparente, īntrebuintata la fabricarea unor obiecte ornamentale

  • ALUMĶNIU

  • Metal usor, ductil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara īntinsa īn industrie si īn tehnica.

  • ARHIVÓLTA

  • Detaliu de arhitectura, de regula decorat cu muluri, asezat deasupra unei arcade la o usa, la o fereastra, la un portal etc

  • Arlechin

  • (Arh.) a. Culisa din spatele peretilor laterali ai unei scene, care permite, micsorarea inaltimii scenei, mascand in acelasi timp reflectoarele de deasupra acesteia. b. Reflectorul lateral din fata scenei.

  • Armatura

  • Totalitatea barelor metalice prinse intre ele care intaresc o constructie (de beton armat);

  • Armobeton

  • (Constr.) Beton slab armat, intrebuintat in constructii masive (fundatii mari, constructii hidrotehnice etc.), la care se admite ca betonul din zona supusa la eforturi de intindere sa preia o parte din aceste eforturi;

  • Armociment

  • (Constr.) Nume impropriu pentru placi subtiri de 1-1,5 cm, de beton cu agregate marunte, folosite la invelitori;

  • Asana, asanez

  • A īnlatura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice, de salubritate sau estetice) prin lucrari hidrotehnice executate pe spatii īntinse. A seca (o apa statatoare);

  • Asiza

  • (Constr.) Rand sau strat orizontal de material (piatra, caramida, de strat beton etc.), asezat in constructia unei zidarii;

  • Astereala

  • Captuseala de scānduri asezata pe un schelet de lemn, pentru a sustine īnvelitoarea unui acoperis, o bolta de beton īn timpul turnarii etc;

  • Asfalt -asfalturi

  • Roca sedimentara, bruna-neagra, formata prin bituminizarea unor substante organice sau prin oxidarea si polimerizarea petrolului.2. Amestec de bitum cu materiale minerale, īntrebuintat mai ales la pavarea drumurilor;

  • Atlant

  • (Arh.) Statuie de piatra reprezentand un barbat care sustine antablamentul unei cladiri, un balcon, un monument etc., si care inlocuieste o coloana. Statuile care reprezinta femei se numesc cariatide.

  • Atic

  • 1. Parte a unei constructii situata deasupra cornisei, avand rolul de a masca acoperisul. 2. Etaj scund, situat imediat sub acoperis;

  • Atrium

  • (Arh.) a. Curte interioara centrala inconjurata de celelalte incaperi in casele antice romane b. Spatiu care are rolul de vestibul - uneori descoperit sau luminat de sus - la intrarea in edificii;

  • Aula

  • (Arh.) Sala de conferinte sau de festivitati avand dimensiuni si amenajari speciale;

  • Autorizatie

  • Autorizatii,Permisiune, īmputernicire (oficiala) de a face ceva. Document oficial prin care se dovedeste un drept sau o īmputernicire a cuiva;

  • Autorizatia de desfiintare ( AD )

  • Se emite īn aceleasi conditii ca si Autorizatia de Construire ( AC ). Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, īnchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza Autorizatiei de Desfiintare ( AD ) obtinute īn prealabil de la autoritatile pe al caror teritoriu administrativ se executa lucrarile: presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau ai oraselor si comunelor.

  • Autorizatia de Construire ( AC )

  • Este actul de autoritate al administratiei publice locale - consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Autorizatia de construire(AC)- se emite īn cel mult 30 de zile de la data īnregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde: a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin Certificatul de Urbanism; e) dovada privind achitarea taxelor legale. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval īn care solicitantul este obligat sa īnceapa lucrarile. Īn aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, īn conformitate cu proiectul tehnic. Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora īn termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. Īn situatia īn care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligatia sa īnstiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial īn constructii asupra datei la care vor īncepe lucrarile autorizate. Īn caz contrar, daca constatarea faptei de īncepere a lucrarilor fara īnstiintare s-a facut īn termenul de valabilitate a autorizatiei, data īnceperii lucrarilor se onsidera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. Valabilitatea autorizatiei se mentine īn cazul schimbarii investitorului, īnaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire. Īn situatia īn care īn timpul executiei lucrarilor, si numai īn perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia īncadrarii noilor propuneri īn prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai īn limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii. Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare;

  • Avantbec

  • (Constr.) Partea din amonte a unei pile (a unui picior) de pod care se amenajeaza pentru a apara pila de materialele aduse de apa (busteni, sloiuri de gheata etc.). De obicei este protejat prin imbracare cu blocuri de piatra tare, cioplita, sau cu armatura de fiare profilate.

  • Aviz,avize

  • Īnstiintare scrisa cu caracter oficial. 2. Parere, apreciere competenta emisa de cineva (din afara) asupra unei probleme aflate īn dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente;

  • Baba

  • (Constr.) a. Grinda de lemn asezata in lungul unui zid, care serveste ca reazem pentru fermele unui acoperis sau pentru grinzile transversale ale unui planseu de lemn. b. Piesa care face legatura intre suprastructura si infrastructura unui pod de lemn, constituita din una sau din doua grinzi ecarisate sau cioplite, asezate pe capul pilotilor sau direct pe zidaria infrastructurii;

  • Bagheta

  • Piesa cilindrica, subtire, a unui mecanism, a unei masini. 5. mulura mica cu sectiunea semicirculara, neteda sau decorata, de culoare diferita de cea a mulurii principale, cu care se decoreaza un element arhitectonic

  • Baie

  • (Arh.) Local sau incapere, inzestrate cu instalatii si cu ustensile pentru imbaiat;

  • Balama

  • (Constr.) Piesa metalica, compusa din doua bucati mobile una fata de cealalta, folosita pentru a lega un panou de un cadru fix, astfel incat sa permita panoului o miscare de rotatie in jurul unei laturi a cadrului;

  • Balansarea treptelor

  • (Constr.) Modul de dispunere a treptelor unei scari, astfel incat variatia latimii treptelor la intoarcerea scarii sa se faca progresiv;

  • Balast

  • Denumire data unui amestec natural de nisip si pietris, folosit ca atare sau cu unele amendamente ca agregat la prepararea betoanelor;

  • Balcon

  • Platforma accesibila scoasa in afara fatadei unei constructii;

  • Balustru

  • Stālp de forma unei coloane de dimensiuni mici, care sustine partea superioara a unei balustrade, fiind dispus vertical intre aceasta si partea inferioara a balustradei sau treapta scarii.Balustrii pot fiexecutati din lemn, metal ( fier forjat, inox, aluminiu, etc. ) sau beton, cu diverse accente decorative;

  • Balustrada,balustrade

  • Perete sau gard scund care margineste o constructie sau un element de constructie (balcon, scara etc.) Aparatoare dispusa la marginea unei punti de nava, a unei pasarele etc. pentru siguranta calatorilor;

  • Bandon

  • (Constr.) Bolta cu latimea relativ mica, prin care se termina capatu liber al unui portal de tunel si a carui arhivolta libera formeaza ancadramentul intrarii in tunel si realizeaza, impreuna cu timpanul si cu coronamentul, decoratia arhitectonica a intrarii tunelului;

  • BAR1, bari,

  • Unitate de masura a presiunii atmosferice egala cu un milion de barii.

  • BAR2, baruri

  • 1. Local īn care se vānd bauturi alcoolice, cafea etc. si īn care consumatorii stau de obicei īn picioare sau pe scaune īnalte īn fata unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc bauturi. ? Dulap sau compartiment īntr-un dulap, īn care se tin sticlele cu bauturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu bauturi, dans, program de varietati etc.; cabaret

  • Bara

  • (Constr.) a. Element al unei grinzi cu zabrele cuprins intre doua noduri vecine ale grinzii. b. Elemente alcatuite din unul sau din mai multe profiluri laminate care leaga doua noduri ale unei grinzi cu zabrele. Barele verticale se numesc montanti, barele inclinate diagonale, iar cele aflate pe conturul grinzii, bare de talpa;

  • Baraca

  • (Constr.) Constructie provizorie sau semipermanenta, usoara, fara subsol, asezata pe fundatii putin adanci. Se executa din lemn, din zidarie sau materiale aglomerate usoare. Uneori se executa din panouri demontabile, proiectate dupa un modul. Serveste pentru locuit, birouri,depozite de materiale etc;

  • Baracament

  • (Urb.) Grup de baraci alcatuind un ansamblu, conceput dupa un un plan care prevede dispozitia lor generala;

  • Baraj

  • Element complex de constructie, avand in general rolul de a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc);

  • Bariera contra vaporilor sau bariera anti-vapori

  • Este un element al unei constructii ce se instaleaza in peretii exteriori sau plafoane, pe partea interioara (calda), a acestora. Rolul barierei de vapori este acela de a opri migrarea si condensarea vaporilor de apa din interiorul peretilor sau tavanului unei cladiri .Bariera de vapori este obligatorie la izolatiilor termice realizate la interior, cum e cazul mansardelor, acoperisurilor sau caselor din lemn cu izolatie din vata minerala. Cele mai folosite materiale ca si bariera de vapori sunt foliile din polietilena si foliile din aluminiu;

  • Baroc

  • (Arh.) Stil arhitectonic caracterizat prin bogatia decorarii, prin folosirea frontoanelor curbe si frante, exagerarea marimii elementelor decorative. S-a dezvoltat la finele secolului al XVII-lea, pornind din Italia spre centrul, Vestul si Estul Europei si apoi in America de Sud;

  • Bascula

  • (Constr.) Dispozitiv constituit din bare articulate, care se fixeaza pe tocul unei ferestre sau pe un perete si care, prin miscarea unei parghii,permite deschiderea sau inchiderea unui canat de fereastra asezat la oarece inaltime;

  • Bazilica

  • 1. Biserica romano-catolica medievala, īn forma de dreptunghi, īmpartita īn interior īn trei parti prin siruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunatoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul īmpartit, prin siruri de coloane, īn trei sau īn cinci parti;

  • Bazar, bazaruri

  • Loc īn aer liber sau magazin īn care se vānd tot felul de obiecte mai ales maruntisuri;

  • Bazin de decantare

  • (Tehn.) Bazin in care se trimite apa pentru a o curata prin decantare;

  • Bazin de retinere

  • (Hidr.) Constructie care permite inmagazinarea temporara a apelor de ploaie, in scopul reducerii debitelor de apa de varf, evacuate pe conductele de canalizare;

  • Bazin vidanjabil

  • Este un recipient subteran, realizat din poliesteri armati cu fibra de sticla (PAFS) folosit pentru colectarea si stocarea apelor fecaloid-menajere īn vederea vidanjarii.

  • Bazorelief

  • Tehnica basoreliefului reprezinta sculptura cu figuri prezentate īn relief pe un fundal cu care acestea fac un corp comun.

  • Bavura

  • Material ramas peste profilul normal pe suprafata pieselor prelucrate sau turnate;

  • Bazalt

  • Roca vulcanica de culoare īnchisa, īntrebuintata la constructii si la pavaje.

  • Beton

  • Amestec de pietris, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) si apa, care se transforma prin uscare īntr-o masa foarte rezistenta si se foloseste īn constructii;

  • Beton armat

  • Amestecul descris mai sus, turnat peste o armatura de bare metalice.

  • Betonul celular autoclavizat ( BCA )

  • Este un beton usor, cu structura poroasa, produs in autoclave, dintr-un amestec fin de nisip, var, ciment, ghips si apa, in conditii de temperatura si presiune de vapori ridicate. BCA poate fi folosit la realizarea de pereti portanti pentru cladiri cu maxim trei nivele, precum si pentru pereti neportanti sau pentru realizarea de izolatii termice sau fonice. Cele mai importante caracteristici ale BCA sunt: greutatea volumetrica mica, rezistenta mecanica foarte buna la compresiune, intindere si inconvoiere, capacitati izolante termice si fonice;

  • Betonul celular usor ( BCU )

  • Fara autoclavizare este un material de constructii asemanator BCA-ului. BCU se obtine prin amestecul unui mortar (nisip, ciment si apa) cu o spuma ionizata preparata si injectata de catre o instalatie speciala. BCU este un bun izolator termic, fiind folosit la realizarea peretilor exteriori si interiori neportanti.Peretii pot fi realizati prin turnare directa in cofraj (monolit) sau din caramizi (blocuri de zidarie).

  • Betoane celulare

  • Sunt betoanele care au goluri sub forma de celule sferice, uniform distribuite, cu un volum de aer pana la 75%;

  • Beton vibrat

  • Beton de ciment a carui compactitate este sporita dupa turnarea īn cofraje prin imprimarea unor oscilatii rapide cu ajutorul unor aparate speciale;

  • Betoane compacte

  • Sunt betoanele care au un volum de goluri de 5-7%, sub forma de macropori si de capilare uniform distribuite;

  • Betoane macroporoase

  • Sunt betoanele care au un volum de goluri de 20-40%, realizate cu agregate lipsite complet de parte fina;

  • Betoane semicompacte

  • Sunt betoanele care au un volum de goluri de 7-20%, realizate cu agregate lipsite partial de parte fina;

  • Beton asfaltic

  • Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat;

  • Beton centrifugat

  • (Constr.) Beton pus in lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat este mai compact. Prin centrifugare se pot confectiona numai piese in forma de corp de revolutie, de obicei cilindrice (suporturi de conducte electrice, tuburi, piloti);

  • Beton ciclopean

  • (Constr.) Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Betoanele ciclopeene sunt intrebuintate in fundatii sau in ziduri in elevatie, pentru a face economie de beton,deci de ciment.

  • Beton cu agregate organice

  • (Constr.) Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin inmuiere in lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc.);

  • Beton monolit

  • Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat turnate la fata locului, pe santier;

  • Beton precomprimat

  • Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare;

  • Beton refractar

  • (Constr.) Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de huila, sfaramaturi de material refractar etc., astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi inalte;

  • Beton simplu

  • (Constr.) Beton de ciment cu agregate obisnuite, nearmat;

  • Beton spongios

  • (Constr.) Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si gazbetoanele;

  • Beton torcretat

  • (Constr.) Beton de ciment pus in opera prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instalatii de torcretat. Torcretarea este folosita pentru obtinerea de pereti de rezistenta subtiri (invelitori autoportante, placi autoportante prefabricante, rezervoare, tuburi etc.),pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafata unui element de beton obisnuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate,in renovari pentru sporirea rezistentei peretilor portanti, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc. Betonul torcretat are rezistenta si compacitate, deci si impermeabilitate, mult mai mari decat betonul vibrat;

  • Beton usor

  • (Constr.) Beton cu greutatea volumetrica pana la circa 1600 kg/m3, care prezinta fata de betoanele obisnuite avantajul de a fi mai usor si de a fi un mult mai bun izolant termic si acustic. Dupa materialele din care este preparat si dupa modul de preparare, se deosebesc patru categorii de betoane usoare: betoane cu agregate usoare, betoane momogranulare, betoane spongioase si betoane cu agregate organice;

  • Beton vacuumat

  • (Constr.) Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru a-i accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la turnare si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire). Prin folosirea vacuumarii se realizeaza economie de ciment si pot fi intrebuintate betoane fluide, usor lucrabile;

  • Beton vibrat

  • (Constr.) Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare. Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor;

  • Betonare

  • (Constr.) Operatia de introducere a pastei de beton proaspat preparat cu un liant mineral (de obicei ciment) in cofrajele elementelor de constructie, in sapaturile fundatiilor ori in formele pieselor prefabricate, - sau de aplicare a pastei de beton pe suprafetele de lemn, de beton, caramida, piatra sau rabit, ale elementelor de constructie care urmeaza sa fie acoperite cu un strat de beton;